Şi parcă dimineaţă,
Tu… spuneai
În timp ce pregăteai
Cafea cu gust de mucegai
Că eu sunt primul tău barbat
ce-a adormit la tine-n pat.

Ce-mi mai aduc aminte
nu e mult,
Un pat… cu un cearşaf…
nu nou, dar proaspat apretat
şi vocea ta ce ne’ncetat…
cum despre doi copii ce iţi doreşti
de la bărbatul ce-l iubeşti,
adică… eu.
-…
În ziua aceea-m stat cam pân’ la prînz
tot încercând să te opresc de plâns
că până-n seară nici nu-ncape gând
şi-am să mă-ntorc.

Dar am uitat adresa ta
În cafeneaua unde m-am oprit să beau
Trei beri si un pahar de vin…
Ca să te uit.

Related Posts